Cautare




, Staff

Tech |
|

A patra revoluție industrială

Unde se află România pe harta progresului în industria 4.0 și ce impact are transformarea digitală a industriilor.  
054 Cristian Colteanu DSC_4421

Internetul industrial, concept pe care se bazează „industria 4.0“ sau „A patra revoluție industrială“, redefinește modul în care funcționează industriile, de la energie, aviație, transport sau servicii medicale, interconectând date, oameni și utilaje, indiferent de poziția geografică, cu scopul creșterii eficienței și performanței acestora. În final, internetul industrial ajunge să îmbunătățească multe aspecte ale vieții cotidiene și nu numai.

În opinia lui Cristian Colțeanu, executivul care conduce operațiunile conglomeratului american General Electric (GE) în România, Bulgaria și Republica Moldova, internetul industrial reprezintă un potențial în creștere pentru țările din Europa Centrală și de Est, regiune care poate face parte din cea de-a patra Revoluție Industrială.

„Europa Centrală poate deveni un vârf de lance în dezvoltarea internetului industrial. Există trei obiective importante pentru România: securitatea aprovizionării și independența energetică, limitarea impactului asupra mediului și sustenabilitatea economică. În Europa Centrală și de Est este o provocare dificilă din două motive: 52% din energia regiunii provine din cărbune și 70% din centrale sunt mai vechi de 30 de ani, ca infrastructură. Noi dorim să abordăm aceste provocări cu ajutorul internetului industrial spre o îmbunătățire semnificativă a performanței, prin analiza big data și optimizarea centralelor“, afirmă Cristian Colțeanu. De altfel, strategia americanilor de la General Electric, prezenți în România de peste trei decenii, este de a se concentra pe digitalizarea tuturor liniilor de business și de a fi parte din top 10 companii de software în următorii ani.

„Eficiența energetică, rețelele inteligente, internetul industrial și Internet of Things vor continua să fie în centrul preocupărilor noastre. În acest sens, infrastructura energetică a României are cu siguranță nevoie de investiții în echipamente noi, de ultimă generație, care respectă cerințele pentru alocarea resurselor, limitează impactul asupra mediului și aduc sustenabilitate economică. După o simulare pe care am făcut-o, o creștere a eficienței globale a echipamentelor instalate de numai 1% poate echivala cu mai mult de 150 de miliarde de dolari economisiți anual pentru industrii precum energie, transporturi și sectorul medical. Cel mai recent exemplu în acest sens este centrala termoelectrică cu ciclu combinat gaze-abur pe care Romgaz a început deja să o construiască în acest an la Iernut și care va funcționa pe baza tehnologiei GE, cu o creștere a eficienței brute de până la 56,4%“, susține Colțeanu. Centrala va fi finalizată în 2019 și o va înlocui pe cea existentă. Alte proiecte care folosesc tehnologie furnizată de General Electric sunt centrala de cărbune de la Oradea, unde s-a instalat o turbină pe gaz modernă sau centrul de diagnostic imagistic al spitalului privat din Transilvania, Nova Vita Medical Centre.

Esența internetului industrial 

În cadrul General Electric, „legătura“ dintre oameni și echipamente se face pe patru niveluri graduale. „Primul nivel: echipamentele moderne sunt dotate cu senzori care să culeagă datele și să le integreze în conceptul IT, pentru a îmbunătăți productivitatea. Al doilea nivel: aceste date furnizează perspective critice de business, care schimbă modul de lucru. Nivelul al treilea: datele sunt agregate într-un ecosistem de tip cloud care optimizează performanța echipamentelor, iar în ultimul rând, se utilizează platformele cloud, prin sistemul Predix, pentru a integra aplicațiile industriale din toate liniile de business“, declară președintele și CEO al General Electric, Cristian Colțeanu.

Predix este o platformă software care ajută dezvoltatorii să construiască aplicații pentru internetul industrial, conectând mașini, analize și date pentru a oferi informații utile cu scopul de a înțelege ce se întâmplă în cazul unei flote, a unei fabrici sau a unei instalații, atunci când ceva nu este în regulă și de a acționa înainte ca acestea să se defecteze. „Este extrem de util, întrucât un beneficiar care are o turbină instalată, un echipament medical sau o flotă de aeronave pentru transport de pasageri, cu cât optimizează din punct de vedere tehnologic, cu atât sunt optimizate și costurile. În plus, optimizarea conduce și către un ciclu de funcționare mai lung, pe de o parte întreruperile se limitează, în afară de acele intervenții planificate de mentenanță, specifice fiecărui tip de echipament. Sunt componente care așezate împreună pot să conducă la optimizări care se regăsesc și în reducerea de costuri mai mari de 30%, în funcție de fiecare tipologie de echipament“, spune Cristian Colțeanu.

Cele patru niveluri sunt deja aplicate inclusiv în cele trei unități de producție ale GE din România: de unități de pompaj (BHGE, Ploiești), de componente pentru motoare cu reacție ale avioanelor comerciale (Unison Engine Components București SA, anterior Turbomecanica, București), de altfel și singura pe care o are GE în Europa de Sud-Est și cea de componente pentru generatoare (General Electric Power Services Romania, platforma IMGB, București).

Cele trei fabrici însumează 730 de angajați, dintre care cei mai mulți, 320, lucrează la unitatea din Ploiești. De asemenea, acestea generează exporturi de peste 100 de milioane de dolari anual. Anul trecut, la nivel global, volumul de exporturi al General Electric a ajuns la 8 miliarde de dolari.

Focus pe IT

Un rol important pentru consolidarea poziției GE pe harta digitalizării îl are centrul de software din București, GE Grid Software Solutions (SWS), din cadrul diviziei de energie a companiei, unde în prezent lucrează 130 de specialiști, care oferă asistență tehnică la nivel mondial pentru proiecte precum integrare, dezvoltare de software și testare în domeniul energetic.

„Noi în continuare dorim să ne consolidăm și să extindem echipa de specialiști software din cadrul acestui centru din București, ca parte a extinderii amprentei digitale a GE în România. Începând cu 2015, am angajat peste 100 de persoane, suntem hotărâți să menținem același ritm de recrutare a specialiștilor în domeniul digital pe parcursul următorilor ani“, menționează CEO-ul General Electric. La nivel global, compania are șase centre de cercetare, cu peste 30.000 de ingineri. El consideră că specialiștii români de top din sectorul IT pot contribui la atragerea investitorilor străini în România, însă este nevoie de o strategie din partea mediului politic în acest sens. „Oferta de piață a muncii din România se luptă să țină pasul cu cererea de specialiști precum și cu efectul de emigrare a profesioniștilor. Cred că o atenție din partea autorităților ar fi extrem  de utilă în a sincroniza cumva aceste două componente. Cu siguranță, o strategie care să fie concepută și centralizată pe termen lung ar putea duce la creșterea unei piețe mult mai ofertante pentru investitorii în tehnologie, pentru că reprezintă în egală măsură resorturi de a atrage nu numai resurse de finanțare, dar potențează și ideea de a transforma resursa umană în capital uman“, susține Colțeanu.

Compania este prezentă pe piața locală în sectoare precum: industria aviatică, energie, managementul energiei, petrol și gaze, industria medicală și soluții de iluminat. Cele mai importante divizii pentru businessul General Electric în România sunt cea de energie, industria medicală și cea aviatică, alături de petrol și gaze. În 2017, compania a ajuns la 1.000 de angajați pe plan local.

Digitalizare, digitalizare, digitalizare 

Domeniul energetic se află în schimbare, iar rețelele de energie electrică joacă un rol esențial, putând fi eficientizate prin intermediul digitalizării, mai afirmă Colțeanu. De asemenea, digitalizarea eficientizează și echipamentele medicale, de exemplu, prin reducerea iradierii la niveluri din ce în ce mai mici.

„Tehnologiile digitale sunt cel mai potrivit instrument pentru a crea valoare și a eficientiza sistemul energetic, iar noile soluții își propun să furnizeze energie din surse sustenabile, să contribuie la reducerea emisiilor de carbon și să faciliteze participarea la piața energetică. O piață energetică liberalizată vine întotdeauna în beneficiul consumatorului“, consideră acesta. Treptat, România face progrese în ceea ce privește predictibilitatea mediului de afaceri, însă lipsa infrastructurii continuă să fie un inconvenient major pentru businessuri, consideră Cristian Colțeanu. „Atunci când o companie sau un investitor are un plan de business, trebuie să-l și execute și este esențial să nu schimbăm regulile în timpul jocului, pentru că altfel sunt aruncați în aer parametrii de execuție. Infrastructura națională continuă să rămână în urmă față de cea a celorlalte țări din regiune și acesta este unul dintre obstacolele majore cu care mediul de afaceri se confruntă în continuare“, spune executivul. Măsurile orientate spre inovație, cercetare și dezvoltare fac parte, însă, din peisajul dezvoltării economice a României și a celorlalte țări din Europa Centrală și de Est. „În procesul de tranziție, de la economiile axate pe eficiență și de producție la cele bazate pe inovație, este de dorit ca statele din Europa Centrală și de Est să găsească o soluție care să le apropie mai mult de modelul Statelor Unite și al Europei de Vest. Din această perspectivă, noi considerăm că digitalizarea este acea soluție care prin puterea internetului industrial este o oportunitate pentru Europa, de a adăuga 2,8 trilioane de euro la PIB-ul său până în 2030“, afirmă Colțeanu. În aceeași măsură, digitalizarea și dezvoltarea tehnologică reprezintă factorii-cheie pentru sectorul energetic. „Noi așteptăm cu mare interes ca strategia energetică a României să fie dusă la următorul nivel, cu o perspectivă pe termen lung, care să conducă la o mai mare securitate energetică, modernizarea infrastructurii, precum și la integrarea cu piața europeană, întrucât fiecare țară membru din familia europeană va trebui sa contribuie la independența energetică a Uniunii“, mai spune Colțeanu.

Leadership de CEO

Momentele de criză sunt cele care arată cine sunt adevărații lideri, cei care văd oportunități în orice fel de provocare, este de părere Cristian Colțeanu. „Liderii autentici, adevărați, se deosebesc în momentele de criză prin soluțiile pe care le identifică. Într-un astfel de moment, un lider își provoacă imaginația pentru a descoperi resurse noi în sine, dar și în alții, în echipa sa. Un proverb asiatic spune că pe vânt puternic poți să fugi încercând să ajungi la un adăpost închipuit, sau să profiți și să-ți construiești o moară de vânt. Eu, personal, sunt de aceeași părere, pentru că în situații de criză prudența exgerată față de efectele crizei asupra afacerii tale, fără să ai în vedere alte repere de navigare, pot rezulta într-un eșec. De aceea, un lider autentic caută întotdeauna oportunități deschise de aceste provocări“, punctează el.

Care sunt cele mai importante trei lecții de business pe care executivul le-a învățat de-a lungul timpului? „Integritatea. Fiecare angajat duce mai departe de mai bine de 130 de ani moștenirea pe care ne-a lăsat-o Edison. Importanța curajului. În viață, ca și în afaceri, curajul este o trăsătură cheie. Fără îndrăzneală nu poți să reușești, mai ales în lumea competitivă de astăzi. Se spune că deciziile riscante aduc cele mai mari beneficii, bineînțeles cu un risc cât se poate de bine calculat (…). Perseverența. În acest sens, Brâncuși ar putea fi un exemplu pentru noi toți. Pe lângă calitățile sale artistice cu siguranță indiscutabile, el a dat dovadă de o incredibilă tărie pentru a-și îndeplini visul. Nu a ținut cont de niciun obstacol, fie el cultural sau financiar și a plecat pe jos, în opinci, la Paris. L-am admirat pentru curajul de a-și urma drumul, de a învăța, de a se perfecționa până când a simțit că este suficient de matur astfel încât să poată să-și afirme menirea“, conchide acesta.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii