Cautare




, Staff

https://www.facebook.com/forbesromania https://twitter.com/ForbesRo

Media şi entertainment |
|

Leadership kids

Liliana Misăilă și Cristina Pop de la agenția de coolhunting Antz realizează împreună cu Forbes România Topul „100 Cool Brands„ și – ca de fiecare dată după ce dezvăluie preferințele trendsetterilor – rămâne o întrebare: „Și acum ce urmează?”.
152 Antz

Fondatoarele agenției de analiză de „cult searching” și „trend watching” Antz, alături de o comunitate de 50 de „coolhunters” și 600 de „trendsetters” și „influencers” din București, Cluj-Napoca, Brașov, Craiova, Constanța, Timișoara, Iași, Sibiu și Chișinău, caută permanent tendințele care inspiră companiile și oamenii-marcă să inoveze, să identifice oportunitățile și mișcările culturale care merită încurajate și dezvoltate.

Despre efectul „cool” ați avut ocazia să citiți pe larg de-a lungul celor nouă ani de existență ai Forbes România, dar mai ales pe parcursul ultimilor șase ani, de la apariția topului Cool Brands, realizat anual prin investigarea comunității Antz, prin interviuri desfășurate pe parcursul mai multor luni. Dincolo de ediția din acest an a topului propriu-zis, pe care îl puteți descoperi în paginile următoare, Liliana Misăilă și Cristina Pop oferă în avanpremieră în fiecare dintre edițiile speciale Forbes România Cool Brands și câteva dintre tendințele care vor deveni mainstream în următorii ani.

După cum spun aproape de fiecare dată cele două fondatoare ale Antz, „nu ceea ce este popular este cool; cool este the next big thing”.

Pasiunea pentru brandurile românești și reîntoarcerea la valorile românești, devenite în ultima perioadă foarte populare, era una dintre tendințele pe care le semnalaseră, de mai bine de șapte ani, într-unul dintre articolele din Forbes România.

Au urmat, de-a lungul studiilor pe care Antz le-a lansat în ultimii ani, și alte tendințe pe care le veți recunoaște în zilele noastre, precum: insperiența (experiențe interioare, care generează energie creativă și emoție), ecoluția (consumatorul preocupat de problemele de mediu și de păstrarea valorilor autentice ale comunității din care face parte), miniprenoriat, teenprenoriat (afaceri pornite de la vârste fragede, chiar din adolescență), antreprenoriat social sau cultura meșteșugului și economia creativă.

Dar cine sunt cei care dau tendințele? „Cohortele esențiale”, cum le numesc fondatoarele Antz, sunt generația „mileniștilor” (cu vârste între 25 și 35 de ani) și, tot mai mult, generația „zeților” (sub 25 de ani). În ciuda reducerii natalității din ultimii 25 de ani, atât generația „mileniștilor”, cât și cea a „zeților” încep să se apropie din punct de vedere al numărului de membri de cea a generației decrețeilor. În plus, apare așa numita generație Alpha, a celor nășcuți după anul 2010, care are potențialul de a fi „cea mai educată generație din toate timpurile, cea mai tehnologizată, și, global, cea mai bogată”. Se maturizează la vârste mai fragede și influențează decizia de cumpărare a adulților mult mai devreme; așadar, devin esențiali de pe acum pentru oamenii de marketing. În aceste condiții, există posibilitatea ca diferențele între generația Z și generația Alpha să fie mult mai mari decât între generațiile X și Y, potrivit studiului Antz privind tendințele cool. Iată, pe scurt, alte câteva dintre aceste tendințe:

Noile paradigme din educație. Una din cele mai importante informații pe care elevii trebuie să le primească de la școală reprezintă capacitatea de a evalua și de a alege informația corectă și utilă. „Digital literacy”, „media literacy” și educația civică vor sta la baza procesului educațional (noile „cursuri esențiale” din programa școlară). În plus, educatorii sunt din ce în ce mai „încărcați” cu încredere în toate zonele de interacțiune cu spațiul educației și devin centrul dezvoltării modelelor educaționale, alături de elevi. „Teacher leadership” este un concept care crește rapid, iar comunitățile își vor consuma tot mai multe resurse ca să sublinieze și să încurajeze rolul enorm în societate al acestora, transformandu-i în „eroi”.

Helthdonism – (hedonism + sănătate). Generațiile Z și M combină concepte până acum absolut divergente, precum sănătate și distracție, definind un nou stil de îmbinare a unor valori, teme și idei care erau în antonimie pentru generațiile anterioare. Furioși, cinici și generoși. Lipsa de încredere în status-quo-ul politic este acum (la nivel mondial și cu particularități intense în România) una din cele mai mari provocări sociale și este o marcă a crizei culturale și morale din cadrul societății noastre. De trei ani, generația NINJA (No Income, No Jobs or Assets) e mai activă social și devine din ce în ce mai prezentă în acțiunile sociale care implică teme și interese tot mai importante și mai relevante pentru ei. Urmează „generația protest”.

Noile reguli ale consumerismului. Fiecare dintre noi este un consumator și suntem cu toții „status seekers”, adică vrem ceea ce ne dă și ne pune în valoare și ne place să fim tratați de branduri ca un întreg „youniverse”. Ne plac afacerile făcute bine și cu scopuri bune. Tehnologia este peste tot, ne-am obișnuit cu ea și nu mai vrem să trăim fără tehnologie. Mai mult ca oricând, ne intersează momentul; tot ce e aici și acum va dispărea în secunda următoare.

 

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii