Cautare




, Contributor

Afaceri |
|

Forbes Best Cities 2017, locul 1: București, dimensiunea contează!

Capitala redevine cel mai bun oraș pentru afaceri din România, punctând decisiv la capitolul cantitate.  
01 bucuresti shutterstock_631509479

Oare ce se va alege de București în anul care a început? Alegerile locale din acest an vor oferi un răspuns parțial la această întrebare. Deocamdată, Bucureștiul arată mai mult ca un sat fără câini decât ca o capitală modernă, europeană. Aceasta era încheierea articolului dedicat Bucureștiului din ediția din 2016 a topului Forbes 40 cele mai bune orașe pentru afaceri, iar acum scriem continuarea.

În luna iunie 2016, Gabriela Vrânceanu-Firea (PSD) câștiga Primăria Municipiului București, în urma alegerilor locale, care s-au desfășurat însă conform unui principiu electoral neobișnuit: câștigă cine ia cele mai multe procente în primul tur. Primărița acum în funcție a obținut 42,97% din voturile exprimate (prezența la vot a fost de doar 33,31% în București), fiind urmată de Nicușor Dan (USR; 30,52%) și Cătălin Predoiu (PNL; 11,8%). Victoria Gabrielei Firea – Partidul Social Democrat, cunoscut pentru modul exemplar în care reușește să-și mobilizeze la vot nucleul dur de alegători, a aplicat aceeași strategie ca în cazul alegerilor prezidențiale din anul 2000, profitând de lipsa de coeziune din rândurile opoziției – reprezintă, din punctul de vedere al topului Forbes 40 cele mai bune orașe pentru afaceri, dispariția penalizării de 10% de care Capitala a fost afectată la ediția de anul trecut a clasamentului, când toți primarii, inclusiv cei de sector, aveau probleme cu legea.

VEZI SI: CELE MAI BUNE ORAȘE PENTRU AFACERI în 2016

În condițiile în care Bucureștiul, prin simpla dimensiune, înregistrează punctaj maxim la criterii importante precum Produsul Intern Brut pe locuitor, PIB pe unitate administrativă, societăți cu capital străin, câștig salarial, numărul întreprinderilor active, stocul de locuințe, universități și în care autoritățile nu mai sunt certate cu legea, Capitala revine pe primul loc în clasamentul celor mai bune orașe pentru afaceri, ediția 2017.

Importanța Bucureștiului pentru actorii din mediul de afaceri reiese și din recordurile înregistrate anul trecut pe segmentul clădirilor de birouri, în care companiile multinaționale și autohtone își desfășoară activitatea, astfel că tendința ascendentă a acestui segment este un indicator important în privința evoluției mediului de afaceri. „În 2016 s-au tranzacționat 350.000 mp, cu peste 100.000 mp mai mult față de 2015, ceea ce într-adevăr îl face un an record, pentru ultimii zece ani. România a avut cea mai mare creștere economică din UE în 2016, iar creșterea cererii spațiilor de birouri este un răspuns în acest sens, datorită potențialului care vorbește de la sine. Am avut o creștere semnificativă în 2016 și în ceea ce privește livrările – aproximativ 300.000 mp au fost finalizați – dar recordul livrărilor a fost în 2009 – de 400.000 mp. Anul 2016 compensează livrările puține din 2015, de aproximativ 60.000 mp, iar în 2017 și 2018 ne așteptăm la o normalizare a numărului de metri pătrați de clădiri de birouri livrați, la 150.000 – 200.000 mp/an. Dintre cei 300.000 mp noi livrați anul trecut, doar un sfert de spații mai sunt libere, cererea din 2016 a fost cu 50% mai mare față de anii de boom. Totuși, Bucureștiul mai are de recuperat, față de Varșovia și Budapesta, dar este pe drumul cel bun și cu o viteză pe care nu am fi preconizat-o în 2009. Stocul total de birouri din București este acum de circa 2.500.000 mp, din care 1.800.000 mp sunt birouri de clasa A. Budapesta are un stoc total de aproximativ 3.300.000 mp, dar cererea din Budapesta de anul trecut a fost de aproximativ 470.000 mp, iar livrările doar de 96.000 mp, ceea ce plasează Bucureștiul foarte aproape de capitala Ungariei. Observăm o tendință crescândă mai ales în relocări, de consolidare a operațiunilor într-un singur loc a mai multor sedii”, spunea, într-un interviu acordat revistei Forbes România în februarie 2017, Horațiu Florescu, președinte & CEO al companiei de consultanță imobiliară Knight Frank România.

Dezvoltarea segmentului office are un impact semnificativ asupra rezidențialului, după cum reiese dintr-un raport realizat de compania de consultanță imobiliară Coldwell Banker Affiliates of Romania: „Cea mai mare piață rezidențială din România este regiunea București-Ilfov unde în prezent se află în dezvoltare aproximativ 12.000 de locuințe în proiecte rezidențiale care ar urma să fie livrate în acest an, dacă dezvoltatorii își vor respecta ritmurile de construcție anunțate. Anul în curs confirmă și consolidarea segmentului middle market, aproximativ 4.500 de locuințe incluse în proiecte rezidențiale cu amplasament mai bun, în interiorul inelului median al Bucureștiului, în zona de nord a orașului sau în apropierea marilor centre de afaceri, urmând a fi livrate în 2017. Aceste proiecte sunt formate din locuințe cu suprafețe similare sau mai mari comparativ cu ale apartamentelor vechi, cu finisaje peste medie și cu facilități variate puse la dispoziția viitorilor locatari”.

În afara datelor statistice însă, pentru bucureșteni, traiul în Capitală nu este deloc unul plăcut, discuțiile despre trafic, proiecte de infrastructură întârziate, transport în comun insuficient și ineficient fiind la ordinea zilei. Diferențele dintre București și capitale europene precum Budapesta sau Praga, ca să menționăm doar două orașe din fostul bloc comunist, spre o comparație cât mai realistă, sunt vizibile pentru oricine vizitează aceste trei metropole. Iar aceasta nu este o afirmație cu substrat subiectiv, problemele Capitalei fiind evidențiate și în Planul de Dezvoltare Regională București-Ilfov 2014-2020, în care scrie, negru pe alb, că starea străzilor orășenești este „nesatisfăcătoare”, rețeaua de metrou este „insuficient dezvoltată”, transportul electric urban este „nemodernizat”, sistemul de transport intraregional este „deficitar”, terminalele intermodale de pasageri și marfă sunt „neadecvate” ca număr și capacitate la cerințele economiei regionale, structurile de sprijinire a afacerilor sunt „insuficient dezvoltate”, cercetarea universitară este „slab integrată” cu mediul de afaceri și, nu în ultimul rând, rata de abandon școlar este „printre cele mai ridicate la nivel național”.

Și toate acestea contrabalansează punctele tari ale orașului de pe Dâmbovița, printre care se numără faptul că este un important nod de infrastructură, atât feroviară, cât și rutieră – în București se întâlnesc nu mai puțin de trei autostrăzi – și beneficiază de existența Aeroportului Internațional Henri Coandă. Teoretic, șoseaua de centură este elementul care ar trebui să lege cele trei autostrăzi, însă practic aceasta este mult subdimensionată în raport cu necesitățile economice. Aeroportul nu este accesibil decât cu mașina sau autobuzul, iar parcările sale pe termen lung sunt deficitare și scumpe.

VEZI SI: CELE MAI BUNE ORAȘE PENTRU AFACERI în 2016

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii