Cautare




, Staff

https://www.facebook.com/forbesromania https://twitter.com/ForbesRo

Tech |
|

Despre roboți, cu dragoste

Producătorii industriali din România au nevoie de investiții masive în automatizare și robotizare pentru a se adapta la actualele condiții din piața globală.
048 universal-robots_-produktion_ur_04

Pentru a atinge nivelul mediu de productivitate din regiune, România are nevoie de un salt calitativ, bazat pe automatizarea și robotizarea unor sectoare întregi din domeniul industrial. „Forța de muncă prinsă în activități repetitive ar putea fi implicată în activități specifice producției cu valoare adăugată ridicată. Experiența țărilor, precum Ungaria sau Polonia a arătat că procesele de automatizare și robotizare au mers mână în mână cu creșterea salariilor și a numărului de posturi disponibile în industrie”, consideră Horia Stănese, Business Development Manager în România al Universal Robots. Estimările de specialitate arată că pentru a ajunge la nivelul mediu de robotizare al regiunii, de 60 de roboți la 10.000 de muncitori, economia românească are nevoie de circa 10.000 de roboți industriali pentru a rămâne competitivă în Europa Centrală și de Est. 

Roboții colaborativi (coboții) sunt ușor de folosit, adaptabili, eficienți din punctul de vedere al costurilor și pot fi utilizați în siguranță. Aceștia pot fi programați simplu și repede, chiar și de către persoane fără experiență. 

Compania IPEC din Alba Iulia lucrează cu mai bine de 250 de roboți, fabrica fiind situată în topul companiilor din România din acest punct de vedere.  Atragerea finanțărilor pentru dezvoltare și tehnologizare este unul dintre punctele forte ale producătorului de materiale ceramice, înființat ca o afacere de familie, într-un garaj, la începutul anilor ’90. Anul 2000, când compania a primit din partea  partenerului său suedez IKEA, o finanțare de 23 de milioane de coroane suedeze, a fost momentul în care au fost aduşi primii roboți industriali. „Au fost mulți cei care au zis că suntem nebuni. Acum, toată lumea vrea roboți în fabrici”, afirma recent Cristian Covaciu, director general şi acţionar IPEC – un inginer pasionat de electronică și automatizări. Programul de investiții în automatizare a continuat permanent după anul 2000. Unele dintre liniile de producție sunt automatizate complet. Produsele sunt tăiate, finisate, luate de pe linia de producție și puse în rafturi de către roboți. Singura activitate care implică prezență umană, pe aceste linii, este transportul paleților cu produse către depozit. În viitor alte utilaje robotizate vor prelua și transporta automat produsele pe anumite culori și trasee.

Și producătorul de materiale de construcții AdePlast a investit în roboţi industriali. Compania deţine câte doi roboţi industriali în producţia de polistiren şi unul în producţia de vopsele, în fiecare dintre cele trei platforme industriale ale sale, din Bucureşti, Oradea şi Roman. „Investiţia medie este de circa 400.000 de euro pentru fiecare robot, iar efectele cantitative şi calitative s-au văzut imediat. Abaterile de greutate şi cele în ambalare au dispărut, iar timpii de producţie au crescut corespunzător. „Oamenii au înţeles că trăim într-o lume în care automatizarea şi digitalizarea reprezintă viitorul şi au fost reprofilaţi pe alte posturi”, spune Daniel Stăncescu, CEO AdePlast. În maximum trei ani, investiţia în roboţi a fost amortizată. Următoarea platformă ce va fi construită de companie, la Craiova, va fi, de asemenea, dotată cu roboţi, pentru că aceştia s-au dovedit a fi cea mai bună soluţie. „Linia de producţie a vopselurilor este complet automatizată. Robotul este doar o parte a acestei linii. Pentru ceea ce compania produce cu patru oameni pe un schimb, un producător clasic are nevoie de 50 de oameni pe schimb”, explică Daniel Stăncescu. 

Procesele de producție pot fi adesea descompuse în sarcini simple, ce pot fi automatizate prin alocarea activităților repetitive și obositoare către un robot. Astfel, crearea unui mediu de lucru în care un om și un robot pot colabora este esențială. În astfel de situații roboții colaborativi devin extrem de utili. Crește astfel producția, scade numărul de rebuturi iar salariații pot fi plătiți mai bine. „Pentru că natalitatea scăzută și imigrația au redus numărul tinerilor angajabili, singura măsură viabilă pentru a păstra capacitățile de producție aici este să facem cât mai mult cu mai puțini oameni. Pe măsură ce muncitorii se obișnuiesc să lucreze cu roboți și alți noi investitori pot veni aici”, completează Horia Stăncescu. La începutul acestui an, în România erau instalați circa o sută de roboți Universal Robots, iar reprezentanţii companiei estimează că până la sfârșitul acestui an vor dubla această cifră. „Avantajele roboților colaborativi sunt date de faptul că pot automatiza operațiunile, determinând astfel reducerea costurilor și contribuie la creșterea calității prin standardizarea și repetabilitatea operațiunilor”. Fiind concepuți pentru a lucra alături de oameni, ulterior unei analize de risc, nu este necesară instalarea unor împrejmuiri de siguranță. „Ei pot fi programați foarte ușor de către operatorii fără calificări speciale, grație software-ului intuitiv de vizualizare tridimensională. Tot ceea ce trebuie să facă un operator este să deplaseze brațul robotic prin fiecare poziție intermediară sau să folosească săgețile de pe ecranul tactil, care este asemănător unei tablete și la fel de simplu de utilizat”, precizează Horia Stănese. Astfel, costurile cu reprogramarea coboților scad foarte mult. Costul unui cobot Universal Robots este între 20.000 şi 30.000 de euro şi se amortizează în 195 de zile. Compania daneză produce roboţi colaborativi pentru Dacia şi Continental şi a vândut cei 100 de roboţi în perioada 2014 – 2016. Piaţa roboţilor colaborativi este încă restrânsă în România, dar are un potenţial mare de dezvoltare în industria de automotive. 

O analiză a Universal Robots, bazată pe datele Federației Internaționale de Robotică arată că industria românească are nevoie de 10.000 de roboți doar pentru a rămâne competitivă în zona Europei Centrale și de Est. Potrivit Federației Internaționale pentru Robotică, România are 11 roboți la 10.000 de lucrători industriali, în timp ce în Polonia numărul acestora este de 28, iar în Ungaria de 57 de roboți la 10.000 de lucrători industriali. Cehia este cea mai dezvoltată piață central și est europeană, cu aproape 100 de roboți la 10.000 de muncitori. Coreea de Sud are cea mai mare densitate, de peste 500 de roboți la 10.000 de muncitori. Japonia și Germania au fiecare peste 300 de roboți la 10.000 de muncitori. Un număr mai mare de roboți înseamnă competitivitate, salarii mai mari și exporturi consistente pentru aceste țări, afirmă Stănese. Universal Robots a fost înfiinţată din 2005 în Odense, Danemarca, iar anul trecut a ajuns la o cifră de afaceri de 88,9 milioane de euro, în creştere cu aproape 59% faţă de 2015. Compania are 335 de angajaţi la nivel global şi o fabrică în Danemarca. În perioada 2009-2016, a vândut peste 22.000 de roboţi colaborativi. Piaţa mondială a coboţilor a ajuns la 266 milioane de dolari în 2016, iar în 2017 ar putea atinge 400 de milioane de dolari. Producătorii roboţilor se aşteaptă ca piaţa să ajungă la 3 miliarde de dolari până în 2021.

Potrivit Eurostat, avem circa 2 milioane de angajați în industrie, iar mulți sunt angrenați în activități repetitive şi uneori periculoase. „Pe măsură ce lipsa de candidați devine acută, companiile apelează tot mai des la automatizare ca soluție pe termen lung de stabilizare a producţiei şi control al costurilor”, spune Stănese.Experiența țărilor din Europa de Est arată că automatizarea a mers mână în mână cu creșterea salariilor și cu scăderea șomajului în rândul angajaţilor din industrie. Atunci când sunt eliberate anumite posturi, oamenii pot îndeplini funcții mai complexe precum cele de management a producției, service sau vânzări.

De la roboți la robotică 

Mai mulţi tineri români lucrează la vârful roboticii la nivel mondial. Anca Drăgan are 29 de ani şi este profesor în informatică la UC Berkeley. Conduce un laborator de cercetare în care îndrumă doctorate în robotică şi în interacţiunea dintre oameni şi roboţi şi predă cursuri de inteligenţă artificială. A fost încântată de ideea de a lucra la algoritmi pentru un agent care ia decizii autonome și inteligente şi aşa a ajuns la UC Berkeley. „Cea mai mare provocare vine de la faptul că în timp ce interacţiunea unui robot cu lumea fizică (în fabrici sau în casele oamenilor în viitor) se desfăşoară după legile fizicii, e mult mai greu să caracterizăm ecuațiile după care se va desfășura interacțiunea cu oamenii. Spre exemplu, o mașină autonomă va influenţa deciziile unui pieton sau ale unui alt șofer, și pentru a-și planifica propria mișcare mașina trebuie să ţină cont de această influenţă. Sau când un robot îți va aduce o cană cu apă, modul în care o va căra va influenţa ceea ce crezi despre cât de grea e cana: când un alt om cară ceva e ușor să estimăm acest lucru, însă roboţii se mișcă rigid și în același fel; pentru a putea interpreta mișcările lor, trebuie să le planificăm să fie interpretabile”, spune Anca Drăgan. 

Pasiunea ei este pentru algoritmi care iau decizii asupra acțiunilor roboților ce încorporează din start necesitatea de a interacționa și ajuta oamenii. „Lucrăm la roboţi care se pot coordona cu oamenii (spre exemplu o mașină care trebuie să schimbe banda în faţa cuiva sau să intre pe şosea), al căror comportament e interpretabil de către oameni, și care pot învăța de la oameni pentru a deveni mai utili. Lucrăm în câteva aplicații, pentru că algoritmii trebuie să fie generali și nu specifici unui anumit robot sau unei anumite situații: mașini autonome, roboţi care pot ajuta acasă persoanele cu dizabilități și roboţi industriali.”

Pentru a anticipa mişcările oamenilor pentru a se mişca pe lângă ei, robotul foloseşte ceea ce a făcut omul până atunci, pentru a prezice ce își dorește să facă. „Folosim această predicție și planificăm cum ar trebui să se miște în continuare pentru a îndeplini acest ţel. Pentru asta robotul învață în timp cum se mișcă oamenii când îndeplinesc diferite ţeluri, pentru că asta diferă faţă de cum s-ar mișca robotul în aceeași situație”, explică Anca Drăgan.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii