Cautare




, Staff

Industrie |
|

Descoperitorul de piețe

Dorel Goia își îndeamnă conaționalii să treacă „la atac“, după ce a extins operațiunile grupului Teraplast în Europa Centrală și de Est.
082 core terraplast 2

400 de kilometri parcurși în cel mult patru ore, pe autostradă… Acesta este unul dintre visurile oricărui român. Și realitatea oricărui sârb, locuitor al unei țări care acum 25 de ani era măcinată de un război interetnic. Serbia mai este și o țară care încearcă să intre în Uniunea Europeană, o structură economică și politică la care noi am aderat începând cu 1 ianuarie 2007. „Acolo suntem pe autostradă, la Bistrița, nu“, evidențiază Dorel Goia, unul dintre motivele pentru care grupul a achiziționat și a deschis o fabrică în Serbia, și comparând cu situația de la sediul central.

 

Expansiunea în regiune

În data de 11 octombrie, grupul Teraplast, cel mai mare procesator de PVC din România prin compania Teraplast, a deschis fabrica TeraSteel Serbia, specializată în producţia de panouri sandwich și structuri zincate, în oraşul Leskovac, poziționat pe autostrada care leagă Viena de Tirana (capitala Albaniei). „Am mers în Serbia pentru că acolo este piața“, mai spune Goia. TeraSteel Serbia va livra produse în Serbia, Bulgaria, Macedonia, Bosnia, Croaţia, Muntenegru, Ungaria şi Grecia (granița este la 150 de kilometri distanță de fabrică), precum și în sudul României.

Aceasta este prima fabrică din străinătate inaugurată după 1990 de o companie românească şi deținută integral de o firmă românească. „Orice producător din România ar trebui să meargă acolo unde exportă. Ne pare rău că suntem singura firmă din România, care produce în străinătate. Ceea ce este regulă pentru toate țările lumii – să produci în altă parte decât în țara ta, cu firma ta – la noi este o excepție regretabilă. Ar trebui să producă mult mai mulți“, apreciază Dorel Goia.

În ultimii 27 de ani, alte exemple de companii românești care execută sau au realizat servicii și produse în străinătate sunt Rompetrol (în Franța), Mobexpert (în Bulgaria) și Electrogrup (Germania, Belgia, Polonia). „Timp în care capitalul străin din țările limitrofe produce în România. Cinste lor! Aceasta este, printre altele, esența Uniunii Europene: libertatea de circulație a capitalurilor, a forței de muncă. Au dispărut frontierele. Ne ducem să producem acolo unde este piața, unde știm să producem mai bine decât alții. Noi nu mergem. Regretabil. Ține de specificul național. Noi, românii, n-am participat la descoperirile geografice, deși suntem țară cu ieșire la mare. Nu avem mentalitatea de descoperitor – să mergem să descoperim piețele, să dăm plus valoare firmelor noastre. Cel mai bun exemplu sunt firmele americane, care vând orice“, a detaliat fostul profesor de istorie.

El a profesat 12 ani, dar, în 1991, a renunțat în favoarea businessului. A început cu o pizzerie în Cluj-Napoca. O investiție de 600.000 de dolari, recuperați în primul an de funcționare. A continuat cu producătorul alimentar Maestro (vândut către Caroli), fondat alături de un alt om de afaceri clujean cunoscut, Horia Ciorcilă. „N-am nimic cu politicul, ci cu specificul național, pe care l-am învățat în primul an de facultate“, spune cel care a rămas pasionat de istorie. El completează că, din păcate, românilor le lipsește calitatea de a fi iscoditor și nu încearcă nici măcar să îi copieze pe alții.

Totuși, el a subliniat că, fiind parte a Uniunii Europene, România nu poate stimula capitalul autohton în defavoarea celui străin. Iar cel mai bun mod de a schimba această mentalitate a românilor este prin exemplul personal, crede Goia.

 

TeraSteel

Fabrica din Serbia are o capacitate de producţie similară subsidiarei Teraplast din România, TeraSteel Bistriţa, respectiv de 2,2 milioane de metri pătrați, anual, având şi utilaje similare. Teraplast a preluat fabrica de panouri sandwich Interlemind din Serbia, în iunie 2017, pentru 4,3 milioane de euro, de la un investitor bulgar, care nu reușea să reziste pe piață, fiind în faliment. Până la sfârşitul anului 2017, în aceasta s-au investit 2,7 milioane de euro pentru dezvoltare şi patru milioane de euro pentru capital de lucru. Pentru 2018, cifra de afaceri a companiei din Serbia este estimată la 28 de milioane de euro.

 

Pe piața din România, în perioada ianuarie-septembrie 2017, față de aceeași perioadă a anului precedent, cifra de afaceri a TeraSteel a crescut cu 27%, ajungând la 113,74 de milioane de lei, iar profitul operațional (EBITDA) a urcat cu 15%. „30% este o creștere serioasă. Bine ar fi să crească și România cu 30% la ceva“, subliniază Goia.

Din grupul Teraplast mai fac parte Teraglass Bistrița (producător de ferestre și uși din PVC), Teraplast Logistic (compania de logistică dedicată grupului), Teraplast Hungaria (distribuitor al grupului în Ungaria), Politub și Depaco (unde participația Teraplast este de 60%).

 

Speranța Teraplast

Spre deosebire de restul companiilor din grup, cifra de afaceri a companiei Teraplast, la nouă luni, s-a redus cu 18,5%, față de aceeași perioadă a anului trecut, până la 170 de milioane de lei, dar a crescut cu 4%, în trimestrul al treilea din 2017, față de perioada similară a anului precedent, până la 123 de milioane de lei. „Teraplast depinde de investiții ale statului și a avut o cifră de afaceri mai mică decât anul trecut, dar sperăm că la anul
(n. red. – 2018) se va reintra în normal“, menționează Goia. Principalele investiții ale companiei au fost financiare, de 46,5 milioane de lei, și în secția de reciclare, de 12 milioane de lei. Teraplast își desfășoară activitatea în „Parc Industrial Teraplast“, situat pe DN 15A (Reghin-Bistrița), la km 45+500 (județul Bistrița-Năsăud). Începând din 2 iulie 2008, aceasta este listată la Bursa de Valori București (simbolul: TRP), având o capitalizare de peste 340 de milioane de lei.

Cifra de afaceri consolidată a grupului Teraplast s-a redus cu 5%, în primele nouă luni ale acestui an, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, ajungând la 295 de milioane de lei, din cauza scăderii vânzărilor în segmentele afectate de lipsa investițiilor statului (Teraplast – PVC) sau de renunțarea la clienți aflați în dificultate financiară.

Profitul consolidat din exploatare s-a redus cu 47%, în aceeași perioadă, din cauza vânzărilor cantitative mai mici ale Teraplast, creșterii prețurilor la materiile prime, amortizărilor mai mari cu investițiile și a salarialor. De asemenea, EBITDA grupului Teraplast s-a redus cu 30%, față de aceeași perioadă a anului trecut, până la 32,9 milioane de lei.

„Cea mai mare parte a rezultatului financiar negativ este consecința creșterii cheltuielilor cu dobânzile, având în vedere creditele accesate pentru investiții și ale căror rezultate nu sunt încă vizibile pe partea de venituri (investiția în Depaco, fabrica TeraSteel din Serbia și Politub)“, se subliniază în raportul pe trimestrul al treilea al Teraplast.

Mai exact, în acest an, grupul a încheiat acordul pentru achiziționarea pachetului de 60% din Depaco, al doilea jucător de pe piața de țiglă metalică (brandul Wetterbest), în două etape (martie – 50%, iunie – 10%), și preluarea integrală a Politub, unul dintre cei mai importanți jucători de pe piața țevilor de apă și gaz (care a intrat integral in portofoliul Teraplast, începând cu luna octombrie). În august, Teraplast și subsidiara TeraSteel au semnat un contract de preluare cu New Socotub (Franța), pentru achiziția pachetului reprezentând 50% din capitalul social al Politub. Deținerea grupului Teraplast în Politub a devenit astfel 100%. Cele trei achiziții au condus la majorarea planului de investiții al grupului pentru acest an cu peste 14%, până la 96 de milioane de lei. „Investițiile pe care le-am făcut anul acesta își vor arăta efectele anul viitor“, precizează încrezător principalul acționar al Teraplast (47%).

Cifra de afaceri a grupului Teraplast din acest an va cuprinde în rezultatele consolidate și 50% din Depaco, ale cărui afaceri vor fi de aproximativ 42 de milioane de euro, cu peste 40% peste cele de anul trecut. Dar Teraplast poate consolida doar 50% din acest rezultat, deoarece deținerea de 10% nu este înregistrată în Registrul Comerțului, ONRC-ul din Ploiești refuzând să facă această consemnare. Goia nu este îngrijorat de disputa cu Registrul Comerțului de la Ploiești: „Ține de specificul național al practicilor neunitare, dar se va rezolva – legea este clară. Să fie cel mai ciudat lucru care se întâmplă în țara mea.“ În Depaco, n-au investit în fabrică, deoarece este foarte bine dotată și are capacitatea de a investi singură, susține Goia.  Evoluția Teraplast din acest an într-un singur cuvânt? „Foarte bună, per ansamblu, cum se judecă lucrurile, întotdeauna“, precizează Goia. El speră că extinderea în străinătate se va vedea în creșterea acțiunilor pe BVB: „Ne facem treaba și, poate, la un moment dat, se va reflecta în prețul acțiunilor pe bursă, dar bursa românească este total decuplată de la ce se întâmplă.“ Lipsa de educație nu este singura cauză a acestei decuplări. „Majoritatea suntem orășeni de primă generație. Oameni de afaceri de primă generație. Politicieni de primă generație. Fiind totul de primă generație, trebuie să fim înțelegători cu statutul pe care-l avem și să încercăm să ne depășim condiția – să încercăm să ne comportăm precum cei din a șaptea generație. Marii campioni sar etape. Întotdeauna. De aceea se deosebesc de oamenii obișnuiți“, explică Goia.

 

Limita „fiziologică“

Pentru anul viitor, pe lângă estimarea TeraSteel Serbia, de 28 de milioane de euro, Depaco și-a bugetat o cifră de afaceri de 60 de milioane de euro, cu 50% peste cea din acest an. „Sunt pesimiști. Trebuie să facă minimum 70 de milioane de euro. Concurentul lor (n.red. – Bilka Steel) anul acesta a făcut 90, iar piața este în creștere. Nu se poate să ne propunem doar 60 de milioane. Bine ar fi să crească în România cât mai multe lucruri bune cu 50%. Pe Depaco, TeraSteeel România și TeraSteel Serbia vom avea și anul viitor creșteri, pentru că acolo depindem doar de firme private, nu de politicile economice ale statului, de investițiile firmelor de stat, ale primăriilor, Consiliilor Județene“, adaugă Goia. El a precizat că, în funcție de evoluția pieței și a companiei, anul viitor, Depaco s-ar putea extinde cu o nouă fabrică.

Pentru TeraSteel România, creșterea afacerii este estimată la 15-20%, ceea ce este aproape de maximul capacității de producție. „Studiem de mult timp ce se întâmplă în Germania, pentru că este locomotiva lumii, este unul dintre cei mai mari exportatori din lume. România trebuie să-și urmeze vocația de exportator, nu de importator“, mai spune Goia. De exemplu, în Germania, o fabrică de panouri sandwich cu o capacitate de producție precum cea a TeraSteel România și a TeraSteel Serbia, fiecare de câte 2-2,2 milioane de metri pătrați, produce, în medie, 800.000 de metri pătrați, respectiv lucrează la cel mult jumătate din capacitate. „Noi am făcut 1,7 milioane anul acesta. Mai avem puțin și nu mai putem, chiar dacă lucrăm non-stop. Atunci trebuie să te gândești la o altă linie. Mai cumperi o linie. Limita «fiziologică» este un milion. Trebuie să facem ceva și avem niște planuri. Pentru Terasteel mai căutăm o altă oportunitate, timp de doi ani, și sperăm să putem anunța, în curând. Încercăm să producem și în alte țări ceea ce știm foarte bine: produse din metal“, mai spune Goia.

De asemenea, investiția în divizia de reciclare de materii prime a companiei Teraplast a început să producă din noiembrie, dar anul viitor va fi primul an semnificativ ca producție. Studiile pentru deschiderea acestei fabrici au început în urmă cu trei ani, iar investiția a fost demarată acum un an. „Reciclarea plasticului, pe care natura nu reușește să-l proceseze, este o necesitate, ca să fim prietenoși cu natura și cu noi, în primul rând, iar, în al doilea rând, pentru că este o sursă mai ieftină de materii prime. Noi și țările vecine importăm plastic reciclat din Olanda, Germania etc., pentru că este mai ieftin“, a menționat Goia. Teraplast importă 70% din materia primă, astfel că linia de reciclare va reduce semnificativ costurile cu materiile prime. „Noi eram cel mai mare client din România al Oltchimului pentru PVC. Acum, am aflat cu surprindere, că suntem cel mai mare al combinatului similar din Ungaria. Sperăm să redevenim cel mai mare client al Oltchimului. Vom rămâne cel mai mare și în Ungaria“, adaugă Goia. Revenirea la Oltchim se referă la faptul că Chimcomplex Borzești, companie controlată de Ștefan Vuza, alt clujean, a achiziționat mare parte din Oltchim, în octombrie, pentru 127 de milioane de euro, pe care dorește să-l transforme într-un grup românesc în industria chimică, denumit Compania Română de Chimie (CRC).

 

Indiferent. Noi ne plătim obligațiile 

În condițiile în care compania este pe program de investiții, îl sperie „Revoluția fiscală“? „Când cineva își propune să facă ceva, îl întreb ce model de succes a avut. Și aici ar trebui ca cineva să-și pună problema unde sunt funcționale astfel de modele, pentru că noi ne plătim obligațiile, indiferent că este TVA-ul obișnuit sau splitat. Fie că funcționează sau nu, dacă trebuie să plătim split TVA, nu vom face grevă fiscală sau altceva, ci ne vom face treaba, pentru că grupul Teraplast asigură peste 1.000 de locuri de muncă și-avem o fluctuație de personal foarte mică“, descrie Goia.

El a menționat că nu îi pleacă angajații pentru că sunt mulțumiți. „Nu plătim salarii, pentru că a crescut salariul minim pe economie, ci pentru a avea o migrare cât mai mică a personalului. Noi, întotdeauna, am plătit mai mult decât media de pe piața muncii din zonă“, a detaliat Goia. Pentru a acoperi lipsa de personal, Teraplast a încercat să angajeze deținuți, dar proiectul nu a continuat, din cauza lipsei de organizare de la nivelul Administrației Penitenciarelor: „În loc să facă reeducarea prin muncă, să le ofere la cât mai mulți potențiali angajați dreptul de a munci, pentru că munca educă, iar unii deținuți poate n-au muncit niciodată, Penitenciarul găsește tot felul de motive ca să nu-i lase, în cazul nostru, să traverseze strada. Penitenciarul este între noi și o altă fabrică și este o închisoare cu un regim mai ușor. Nici măcar nu s-ar observa printre angajați.“

Totuși, Goia precizează că lipsa de angajați nu este mare, deoarece companiile sunt tehnologizate. „Pe TeraSteel avem cinci angajați pe un schimb“, adaugă Goia.

 

Exit?

Prea multe proiecte pentru un om cu experiență? Simte nevoia unei pauze? Goia susține că încă nu și-a făcut o strategie de exit din business, pentru că nu se vede stând acasă, dar nici nu are în plan abordarea de noi domenii. „Îi las pe alții să investească în alte domenii. Încerc să le trezesc interesul tinerilor să meargă în străinătate, să lucreze, să investească, să facă, să demonstreze, să obțină experiență acolo, nu să-și propună să-și ia avioane sau mașini de lux“, anunță Goia.

După 40 de ani experiență, el le prezintă tinerilor trei lecții învățate pe parcursul carierei și care le-ar fi utile. „Să citească, în primul rând, să se informeze, să-și facă o cultură în domeniul în care vor să performeze. Dacă vor să performeze în domeniul economic, să aibă o cultură economică. Aceasta este marea carență a investitorilor români: nu se informează. Doi, să aplice modele. De exemplu, dacă pe toată planeta firmele sunt auditate de auditori profesioniști, să nu considere aceasta doar o opinie și să auditeze cu vărul din oraș. Alt exemplu: viitorul aparține tehnologiei.“

Cea de-a treia lecție este alegerea unui model. „După ce alegi modelul, studiază-l, nu pierde vremea la televizor. Aici semănăm cu meridionalii, cu spaniolii“, subliniază Goia.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii