Cautare




, Contributor

Scriu despre publicitate și media de 20 de ani. În 2013, am publicat cartea de interviuri „Primul an de publicitate”.

Opinii |
|

Cine mai citește presa tipărită?

În ciuda exploziei internetului și a rețelelor de socializare, presa tipărită din România păstrează un nucleu dur de consumatori. Deși mulți „specialiști“ îi cântă prohodul, printul nu are de gând să moară. Tiparul este nemuritor.
098 core presa1

Călătoresc în fiecare zi cu metroul. Este un moment bun ca să citesc o carte sau o revistă. Uneori, mai arunc o privire pe e-mail-ul din telefon, pe un site de știri și chiar și pe Facebook. Acesta este comportamentul meu de consumator, pe metrou bucureștean! Dar mai arunc o privire și la oamenii din jurul meu. Majoritatea covârșitoare stă cu ochii în ecranele telefoanelor inteligente. Comportament de consumatori de digital! Rareori întâlnesc un om care citește un ziar. El ar merita un premiu. Dar cine să-i acorde acest premiu? O constatare grăbită, dar adevărată: ziarele și revistele au dispărut din consumul de presă pe metrou. Totuși, se naște o întrebare firească: unde sunt consumatorii de print? Au dispărut? Unde s-au retras? Pe unde sunt? Au fugit în munți, ca partizanii? Hotărât lucru, pe metrou și pe mijloacele de transport din București nu se mai citește printul. Asta înseamnă că tipăriturile au murit? Nicidecum!

Arina Ureche, directorul general al Biroului Român de Audit Transmedia (BRAT), infirmă așa-numita teorie a „decesului presei tipărite“: „Cititorii de ziare și reviste au rămas partizanii ideii de citit, cei cărora le place să citească citesc în continuare“. Numai că, în ultimii ani, suportul pe care se accesează informațiile s-a schimbat, oamenii migrând de la forma tipărită a publicațiilor la site-urile online ale acestora. Conform studiilor BRAT, circa 16% dintre consumatorii de presă tipărită citesc în mijloacele de transport în comun, cu cinci puncte procentule mai mult decât în urmă cu 10 ani. Ei par mult mai puțini pentru că numărul total al cititorilor de presă tipărită este în prezent la jumătate față de acum 10 ani.

Studiul SNA Focus, realizat de BRAT, arată că sunt 2,6 milioane de români din mediu urban, cu vârste între 14 și 74 de ani, care citesc presă tipărită (ziare naționale și locale, reviste și chiar pliantele supermarketurilor, pentru că și acestea din urmă sunt tipărituri!). Dintre aceștia, circa 56% este reprezentat de publicul feminin, în timp ce bărbații au o pondere de 44%. În ultimii 15 ani, publicul feminin a câștigat patru puncte procentuale, pe seama scăderii publicului masculin. În ultimii doi ani, presa scrisă a pierdut 8% din populația urbană, ajungând în 2017 la o penetrare de 30%. Scăderea s-a atenuat față de anii 2009 – 2010, dar aceasta nu provine doar din renunțarea la presa tipărită în favoarea mediului online, ci și din neputința oamenilor de a găsi publicațiile favorite. Distribuția a rămas, în continuare, marea suferință (netratată) a presei. În mediul rural, ce însumează 45% din populația României, doar 14,5% din oameni mai citesc presă tipărită. Și aici, chioșcurile de ziare sunt foarte rare și abonamentele ajung cu dificultate.

În total, în România, există în jur de 3,6 milioane de cititori de presă tipărită. Este mult? Este puțin? Evident, este mai puțin decât în anii precedenți, dar este o cifră ce reflectă starea presei. Cele mai căutate subiecte în print de către români sunt știrile și evenimentele locale (71%). Acest interes este mai scăzut cu 11 puncte procentuale față de anul 2005. Apoi, articolele despre medicină și sănătate au o pondere de interes de 70%, în scădere cu 11 puncte procentuale față de 2005. Pe locul trei se plasează subiectele referitoare la alimentație, cu un grad de interes de 69%, în scădere cu 28 de puncte procentuale față de anul de referință amintit.

Arina Ureche precizează că populația cititoare de presă tipărită are, în general, o vârstă ușor mai ridicată față de cea din urmă cu 10 ani, diferența având două cauze: persoanele foarte tinere citesc presă scrisă într-o măsură mai mică, fiind nativi ai digitalului, iar cei care au rămas fideli printului au înaintat în vârstă, în mod natural. De asemenea, se remarcă faptul că 41% dintre cititorii de print sunt persoane cu studii superioare.

De multe ori, în discuțiile despre consumul presei tipărite, se invocă internetul și explozia rețelelor de socializare ca fiind principalii dușmani care au distrus audiența acestui „bătrân“ suport. Este o realitate ce nu poate fi contestată, dar această poziționare războinică nu este deloc productivă. Românii și-au conservat apetitul pentru citit, numai că suportul digital a câștigat teren din cauza progresului tehnologic. În mediul urban, sunt 5,87 milioane de utilizatori de internet, în timp ce în rural, 3,39 milioane. În total, în România, sunt peste 9,2 milioane de utilizatori de internet cu vârste între 14 și 74 ani. Circa 43% dintre orășeni dețin smartphone și 34% au laptopuri, conform studiilor BRAT. Ponderea posesorilor de smartphone a crescut cu două puncte procentuale în ultimul an. Teritoriul cucerit de tehnologia informației a mușcat adânc din cota de piață a printului. Asta nu înseamnă că printul va muri!

În ciuda „cutremurelor“ prin care a trecut în ultimii 10 ani, printul din România se va stabiliza, adaptându-se la nevoile publicului. Pentru că îi este imposibil să concureze cu viteza mare de transmitere a informației din mediul online, presa tipărită se va concentra să câștige încrederea oamenilor prin informațiile furnizate, punând accent pe calitatea acestora, și, nu în ultimul rând, pe forme de tipar cât mai atractive. Atfel spus, pariul printului pentru viitor este inovația.

 

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii