, Forbes Staff

Scriu despre publicitate și media de 20 de ani. În 2013, am publicat cartea de interviuri „Primul an de publicitate”.

ForbesLife |
|

Ana Nicolau (Nemira): „Situaţia tirajelor mici se reflectă şi în presiunea continuă de a scădea costurile de producţie pentru a păstra preţurile”

Ana Nicolau, director general Editura Nemira, atrage atenția că tirajul tipărit al unei cărți de poezie în România a ajuns la 300 de exemplare.
Ana Nicolau Foto Claudiu Popescu (2)

Forbes: Care sunt primele trei evenimente majore de pe piața editorială din România în anul 2015?

Ana Nicolau:Aş spune că 2015 a început destul de prost, cu scandalul proiectului de lege privind timbrul cultural care viza mărirea taxelor pe cărţi în favoarea Uniunii Scriitorilor din România, o entitate privată de altfel.

Prin eforturile combinate ale editorilor şi datorită protestelor cititorilor din februarie-martie 2015, această iniţiativă a fost înlăturată pentru moment, dar nu de tot.

VEZI AICI OPINIILE EDITORILOR ȘI DISTRIBUITORILOR DESPRE PIAȚA EDITORIALĂ DIN ROMÂNIA, ÎN ANUL 2015

Anul a continuat cu altă iniţiativă legislativă, favorabilă de data asta industriei cărţii şi cititorilor, prin propunerea fostului ministru al Culturii, Ionuţ Vulpescu, de reducere a TVA-ul pe carte de la 9% la 5% începând cu 1 ianuarie 2016.

Şi s-a încheiat în spirit de sărbătoare, cu târgul de carte Gaudeamus din Bucureşti, la care a participat cel mai mare număr de vizitatori din ultimii ani. Acest lucru a dus totodată la un reviriment neaşteptat al vânzărilor care le-a reamintit scepticilor că în România există disponibilitate şi entuziasm pentru lectură.â

Screen Shot 2016-03-01 at 16.34.58

Forbes: În 2015, potrivit informațiilor dvs., a crescut consumul de carte în România? Care sunt nișele de carte care au crescut și au scăzut în 2015?

Ana Nicolau: Este dificil de apreciat o creştere sau o scădere la nivelul întregii pieţi, în lipsa unor cifre de vânzări oficiale şi a unor statistici privind numărul cititorilor şi activitatea bibliotecilor.

Noi am constatat o creştere internă a vânzărilor trade de 10%, dar asta se poate datora unui cumul de factori interni şi externi, nu neapărat apetitului crescut pentru carte al românilor. Ce ştim cu siguranţă este că, în continuare, au scăzut fondurile bugetare alocate pentru achiziţia de carte la nivel naţional şi local. Segmentul de carte de copii şi tineret este printre singurele care continuă să crească pe piaţa din România. În continuare predomină şi aici traducerile, dar observ o încercare de a promova şi producţii autohtone.

VEZI CARE AU FOST CELE MAI VÂNDUTE CĂRȚI ALE DISTRIBUITORILOR ÎN 2015

Două mari edituri au reluat producţia de carte de copii anul trecut, ceea ce confirmă faptul că există cerere din partea publicului. Şi Editura Nemira va relansa în februarie imprintul Nemi dedicat cărţilor pentru copii – fiindcă este într-adevăr important să ne creştem cititoriin și să le formăm gustul pentru lectură cât mai devreme.

Forbes: Cine are de câștigat de pe urma reducerii TVA la carte de la 9% la 5%, începând cu 1 ianuarie 2016: editurile, distribuitorii sau publicul?

Ana Nicolau: Cred că este o măsură benefică atât pentru întreaga industrie, cât şi pentru cititori. Aproape toate editurile au scăzut preţul cărţilor începând cu 1 ianuarie, fapt ce nu poate decât să încurajeze cititorii să treacă pragul librăriilor şi eventual poate să determine o creştere în volum a vânzărilor.

„În continuare tirajele sunt în general minuscule, cu tirajul mediu al unei cărţi de proză scrisă de un autor român undeva la 500-1.000 exemplare şi cel de poezie la 300 de exemplare”

Forbes: Unii scriitori români se plâng de câștigurile lor mici de pe urma cărților și că nu pot să trăiască din scrisul lor. Același lucru se întâmplă și cu traducătorii. Ce mesaj le-ați transmite celor două categorii de creatori de conținut?

Ana Nicolau: Din păcate, totul se întoarce la lipsa unor politici naţionale coerente de susţinere a educaţiei şi a consumului culturii scrise. În continuare tirajele sunt în general minuscule, cu tirajul mediu al unei cărţi de proză scrisă de un autor român undeva la 500-1.000 exemplare şi cel de poezie la 300 de exemplare. La un calcul simplu, dacă luăm în considerare preţul de vânzare mediu la 20 de lei şi faptul că un scriitor munceşte 6 luni – un an la acea carte, atunci vedem că nici dacă întregul venit din vânzarea tirajului i-ar reveni lui, nu ar putea trăi din scris.

Situaţia tirajelor subdimensionate se reflectă şi în presiunea continuă de a scădea costurile de producţie pentru a păstra preţurile la un nivel pe care cititorii să şi-l permită şi a dus la menţinerea tarifelor slabe pentru traducerea unei cărţi comparativ cu cele practicate în vestul Europei.

VEZI CĂRȚILE RECOMANDATE DE DAN C. MIHĂILESCU ÎN 2015

La nivelul unor iniţiative izolate şi/sau private, remarc însă în ultimii ani o încercare de a promova cât mai mult (şi cât mai mulţi) autorii români contemporani – au apărut tot mai multe evenimente cu prozatori şi poeţi, lecturi publice, dezbateri, chiar festivaluri naţionale sau internaţionale.

Miza ar fi ca prin promovarea intensă a cărţilor autorilor români şi a traducătorilor dedicaţi să le creştem popularitatea în rândul publicului larg şi astfel şi vânzările.

„O soluţie care ar repune pe picior de egalitate librăriile fizice şi cele online ar fi o lege care să impună existenţa unui preţ fix al cărţii”

Forbes: În prezent, care credeți că este gradul de acoperire al librăriilor la nivel național? Ce soluții propuneți pentru creșterea numărului de librării în România?

Ana Nicolau: În acest moment, librăriile fizice joacă pe un teren care din start le dezavantajează. Preţul unei cărţi aş spune că este unul dintre cei trei mari factori care influenţează decizia de cumpărare a unui cititor. Dacă ne uităm la distribuitori, magazinele virtuale au din start avantajul de a fi într-o poziţie ce le permite să practice discounturi majore. O soluţie care ar repune pe picior de egalitate librăriile fizice şi cele online ar fi o lege care să impună existenţa unui preţ fix al cărţii. Astfel, acelaşi titlu ar putea fi cumpărat de cititor la acelaşi preţ şi de la librăria de la colţul străzii şi din online.

Un alt avantaj al librăriilor virtuale este oferta vastă de titluri pe care o pun la dispoziţie şi care poate să mulţumească cititorul care caută o anumită carte, dar care poate să-l şi debusoleze prin abundenţa ei.

CEI MAI MEDIATIZAȚI ROMÂNI LA TÂRGUL GAUDEAMUS 2015

Librăriile independente din Anglia sau Franţa au un sistem bine pus la punct pentru a contracara lipsa spaţiului de depozitare şi etalare. În loc să refuze clienţii care vin şi întreabă de o anumită carte şi să-i direcţioneze către online, ei lucrează cu un centru de difuzare de carte care asigură livrarea cărţii dorite de cititor în 48 de ore. Ceea ce înseamnă că librăria va fi mai aerisită, ei pot să stocheze mai puţine titluri şi se pot concentra pe o anumită nişă şi pe recomandări personalizate către clienţii lor.

Pe de altă parte, e şi o problemă de schimbare a mentalităţii cititorilor care nu mai văd librăriile ca un spaţiu necesar în oraşul lor. O iniţiativă minunată de promovare a culturii scrise, a librăriilor, şi prin care se încurajează cititorii să cumpere cărţi scrise de autori naţionali este cea luată de Olanda.

Statul organizează în martie Boekenweek (Săptămâna cărţii), în fiecare an începând din 1932. Cu această ocazie este ales un scriitor olandez care scrie special pentru acest eveniment o carte (nuvelă de cele mai multe ori), care se tipăreşte în tiraj de peste 1 milion de exemplare şi este distribuită gratuit în toate librăriile din ţară la orice achiziţie de carte mai mare de 11,50 euro. Toată săptămâna, 10 zile de fapt, se transformă într-o sărbătoare a cărţii şi cititorii sunt încurajaţi să redescopere librăriile şi scriitorii olandezi.


Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

Comentarii

Nu există comentarii