Pipera, cartierul care generează un miliard de euro

Share

Trimite unui prieten

Tipareste

Cei 50.000 de oameni care merg zilnic la serviciu în Pipera generează un miliard de euro pentru economia românească. 
Dincolo de criză și de faptul că nu toţi dezvoltatorii care au cheltuit orbeşte pentru a construi acolo spaţii de birouri în ultimii ani au avut de câştigat, zona rămâne un vârf național în ceea ce privește 
traficul persoanelor cu venituri mari.

Sâmbătă, 22 decembrie 1984, ora 8. Am cinci ani, merg pe șase. Mă trezesc mai repede decât de obicei, pentru că este o zi importantă – vine Moș Gerilă la tata la serviciu (Moș Crăciun fusese suprimat de autoritățile vremii). Tatăl meu lucrează la IIRUC, este inginer electronist. Mă spăl rapid pe dinți cu pasta Maxam – chinezească –, mă îmbrac și mănânc o felie de pâine prăjită cu gem de prune –, producție 1983 a bunicii mele. Coborâm din blocul construit în 1980 pe Calea Moșilor, lăsăm Trabantul în parcare, acoperit de zăpadă (iarna, circulația autoturismelor este restricționată) și ne urcăm în tramvai.

Ajungem pe Șoseaua Petricani, apoi facem stânga pe Bulevardul Dimitrie Pompeiu. Pe această arteră se înșiră o adevărată salbă de unități de producție, în care lucrează aproape 30.000 de oameni. Pe stânga sunt Conect (producție de conectori pentru electronice), Feper (fabrica de echipamente periferice), apoi, la o oarecare distanță, Fabrica de Calculatoare și IIRUC, la capătul tramvaiului. Pe dreapta, vizavi de Conect, este Fabrica de Cinescoape și Televizoare.

Vezi o galerie foto cu cladirile de birouri unde lucrează cei peste 50.000 de corporatişti

Salt în timp, cu 26 de ani. Sâmbătă, 18 decembrie 2010, ora 8. Fiica mea de patru ani mă trezește din somn. Vine Moș Crăciun la Adevărul Holding, editorul „Forbes România”, compania pentru care lucrez. Mă ridic din pat, mă spăl pe dinți cu Colgate – produsă în Polonia – și mănânc o felie de pâine prăjită cu magiun de prune de Topoloveni. Ieșim din locuința construită în 2003, ne urcăm în Hyundai-ul Accent din 2004 (circulația nu mai e restricționată iarna), iar drumul mă poartă tot pe Șoseaua Petricani, pe lângă linia tramvaiului, spre redacția din Conect Business Park, o clădire de birouri aflată pe locul fostei fabrici de conectori.

Sunt doar unul dintre cei peste 50.000 de corporatişti care lucrează în cele aproape 30 de clădiri care cumulează mai mult de un sfert din stocul total de birouri al Capitalei. Împreună, cei care lucrăm în această zonă generăm mai mult de un miliard de euro anual pentru economia românească. Suntem printre cei mai bine pregătiţi şi printre cei mai bine plătiţi angajaţi din Bucureşti, iar cei mai mulţi dintre noi facem parte din categoriile ţintite de cei mai mulţi publicitari în campaniile lor.

Suntem tineri. Avem predispoziţie spre a consuma, mai ales pe datorie (nu degeaba ne iubesc băncile care şi-au deschis o puzderie de sucursale ca să fie aproape de noi). Avem putere de cumpărare peste medie (câştigăm anual peste 400 de milioane de euro) şi şanse mari de promovare în firmele în care lucrăm. Acestea plătesc chirii în valoare de circa 40 de milioane de euro pe an, conform estimărilor „Forbes România“, dar noi le aducem în schimb profituri anuale de peste 300 de milioane de euro, dacă extrapolăm datele dintr-un studiu al companiei de consultanţă PricewaterhouseCoopers (PwC).

Mulţi dintre noi suntem deja middle-manageri sau şefi de departamente, iar dacă îi includem și pe cei câteva mii dintre cei mai bogaţi români care locuiesc în zona rezidenţială din apropiere (celebra Pipera-Băneasa), avem o putere de cumpărare mai mare decât a celor 300.000 de oameni care trec zilnic prin faţa magazinului Unirea, considerat cel mai aglomerat loc din România şi cel mai bun vad pentru orice afacere.