10 calităţi care fac diferenţa între un om bogat şi unul obişnuit

Share

Trimite unui prieten

Tipareste

   Dinu Patriciu este cel mai bogat român

În urmă cu mai bine de 20 de ani, pe trotuarul din faţa Central Park din New York, Gordon Gekko, investitorul lacom din filmul Wall-Street, îi arăta ucenicului său Bud Fox un homeless şi un businessman: „Vrei să îmi spui că diferenţa dintre cei doi este o chestiune de noroc?”.

Întrebarea celui care avea să lanseze ceea ce a devenit drept cea mai cunoscută descriere a sistemului financiar-bancar american, adulată şi urâtă deopotrivă, încerca să surprindă ceea ce mulţi consultanţi, scriitori şi cercetători au încercat să descopere de-a lungul timpului: care sunt diferenţele dintre un om bogat sau de succes şi unul obişnuit?

Există acum studii care indică faptul că bărbaţii  mai frumoşi câştigă cu 9% mai mult în medie decât cei urâţi, iar femeile mai frumoase cu 4%. Oamenii care erau populari în liceu câştigă cu 10% mai mult decât cei care nu erau populari. La fel şi oamenii mai înalţi, existând chiar şi o proporţie: la fiecare 7-8 centimetri cresc şi veniturile cu 5-8% la femei şi 4-10% la bărbaţi. Cei cu IQ peste medie au cu 20% mai multe şanse să devină mai bogaţi ca cei cu IQ sub medie, iar lista studiilor poate continua cu orice altceva v-ar putea trece prin minte.

Pe fondul crizei financiare din ultimii ani, determinată potrivit multor consultanţi de lipsa unor reglementări care să limiteze lăcomia dusă la extrem de care vorbea Gordon Gekko, dar în acelaşi timp de măsurile populiste ale politicienilor de pretutindeni, bogăţia a devenit într-o anumită măsură o povară. Mai ales prin contrast cu sărăcirea celor mulţi şi, de cele mai multe ori, nevinovaţi.

Magazinele de superlux din New York, Paris sau Milano  îşi primeau clienţii pe uşile din spate, iar analiştii vorbeau de un nou concept - hidden wealth -, pe care îl detalia anul trecut unul dintre şefii fabricii Bentley din Crewe, Marea Britanie.

„Unul dintre clienţii noştri, un avocat celebru din Londra, îşi schimbă aproape în fiecare an maşina. Numai că întotdeauna la exterior maşina arată la fel, pentru că are aceeaşi culoare. Pentru cei mai mulţi oameni, el are aceeaşi maşină de mulţi ani încoace”.

Între timp însă, după doi ani de criză şi de intervenţii masive ale statelor din întreaga lume, economiile cele mai puternice dau, cel puţin aparent, semne de revenire (România este din nou o excepţie, după cum aţi putut vedea în pagina 24), iar bogăţia îşi poate relua, cred analiştii, rolul motivaţional. „Un om bogat este un om liber. De-asta e bună în primul rând bogăţia, pentru că îţi permite să ai idei”, afirmă sociologul Mircea Kivu.

De altfel, definiţia bogăţiei din Dicţionarul Explicativ al limbii române include, pe lângă sensul clasic, „cantitate abundentă de bunuri materiale, de materii prime, de bani, de obiecte preţioase” şi unul mai puţin folosit „Abundenţă şi varietate de valori spirituale”. Adică este vorba şi despre bogăţia de idei sau bogăţia de cuvinte, caracteristici fără de care bogăţia materială întârzie în cele mai multe cazuri.
„În plus, în ultima perioadă, pe fondul frustrărilor acumulate de mulţi dintre români, bogăţia a început să fie privită cu invidie, dar nu de genul celei care determină oamenii să aibă o atitudine pozitivă, ci mai degrabă ca pe un fel de «să moară capra vecinului»”, exemplifică Mircea Kivu.

Numai că de pe urma unei astfel de atitudini nu câştigă (aproape) nimeni. Economia se află de doi ani în declin, companiile nu au lichidităţi, disponibilizează angajaţi, iar cei mai bogaţi 500 de români au sărăcit cu aproape 2%, averea lor totală fiind de 28,2 miliarde de euro, conform TOP 500 Miliardari editat de Forbes România, produs apărut recent pe piaţă.

„În România, a existat o combinaţie aparte care a determinat succesul în afaceri.