Antreprenori part-time: românii care fac business după jobul de zi cu zi
04 septembrie 2011, 19:20 | Autor: Diana-Florina Cosmin
La şase seara, când trântesc uşa biroului din corporaţii, câțiva români întreprinzători au deja motoarele turate pentru cel de‑al doilea job. Cel de retailer de cărți digitale, maître fleuriste sau proprietar de prăvălie interbelică.
Când întreaga Românie își trage obloanele după o zi istovitoare de lucru, o mână de corporatiști abia o (re)încep pe a lor. Două zile de lucru într‑una singură. Pentru soții Anca și Radu Apostoae, ambii în vârstă de 28 de ani, o seară tipică de după serviciu se derulează în fața computerului, în conferințe pe Skype cu echipa lor de marketing și cu cel de‑al treilea partener, un prieten român din Olanda. Anca lucrează la departamentul IMM al BCR iar Radu este Project Manager la compania de tehnologie Misys.
Împreună sunt, de anul trecut, proprietarii companiei „BOOKbyte”, o librărie virtuală specializată în comerţul cu cărţi digitale. Dacă pentru colegii lor pauzele de prânz se petrec relaxat, cu o salată și o ceașcă de cafea în față, pentru Radu și Anca sunt prilejuri tocmai bune de a‑și fixa o întâlnire punctuală cu o editură pe care să o convingă să încheie un contract cu ei sau de a da câteva telefoane clienților importanţi. Într‑o afacere nouă, fiecare secundă contează.

Povestea lor de business are, după cum am glumit împreună la interviu, darul de a închide un cerc. În luna februarie 2010, când am scris împreună cu alți doi colegi de la Forbes un cover‑story despre revoluția digitală provocată de iPad, nu bănuiam că povestea avea să nască la rândul ei o altă poveste.
Anca și Radu și‑au început afacerea cu cărți digitale chiar în acea lună, după ce coverul Forbes a venit cu o idee îndrăzneaţă la momentul oportun. „Ne doream să facem un business de multă vreme”, explică Radu, „dar știam cât este de important să reușești să fii primul într‑un domeniu”. Cărțile digitale păreau un teren propice, iar online‑ul era atractiv din două motive: costurile reduse și creşterea aproape inevitabilă. „Era clar că toți editorii de carte își vor dori, la un moment dat, digitalizarea”, completează şi Anca.
Deşi la început nu ştiau nimic despre edituri sau cărţi virtuale, experiența din corporațiile în care lucrează a cântărit foarte mult în balanța businessului. „Eram deja obișnuiți să respectăm deadline‑uri, să fim organizați și punctuali”, rezumă cei doi elementele împrumutate din culturile organizaționale din care provin. Faptul că la serviciul „de zi” au de făcut raportări periodice și gestionează multiple proiecte în paralel, într‑un program bine pus la punct pe ore și minute, i‑a ajutat să‑și disciplineze și afacerea. „Ceea ce înveți să faci la job, pui în practică în business”, crede Radu a cărui experiență pe IT și‑a spus cuvântul în reglarea inevitabilelor bug‑uri și probleme punctuale apărute pe parcurs.
Prima editură cu care au bătut palma a fost Niculescu, dar lucrurile nu au mers atât de ușor pe cât își imaginau la început. „Credeam că bagi serverul în priză și lucrurile încep să curgă”, râde acum Anca. Și‑au depășit bugetul inițial de mai multe ori decât stau să numere, dar scenariul nu era neașteptat pentru o afacere nouă: „Nu ai cum să faci previziuni fără contracte și înțelegeri ferme, într‑un domeniu despre care puțini știu cu adevărat ceva”. Totul s‑a învățat pe parcurs, într‑un an care a cântărit cât zece.
Chiar dacă între timp au mai apărut jucători pe piață, inclusiv unii de talie mare, cu care lupta de la egal la egal este aproape imposibilă, concurența înseamnă creșterea industriei în sine.





Adauga un comentariu »
Comentarii
Exact, buna observatie, nici unul nu are copii. Daca aveau, nu cred ca rezistau cu 2 joburi !
Nu stiu cat functioneaza librariile online cu toata pirateria de pe file sharing si preturile mari raportate la salariul minim corespunzator unui absolvent proaspat angajat care ar avea nevoie cu adevarat de cartile alea...
Articolul este scris superb, Felicitari!
Acesti oameni din articol sunt de admirat pentru curajul lor si pentru ca nu-si lasa sufletul sa moara. Intr-un job fulltime, te schimbi radical, devii un robot performant, induri stress si nu mai ai timp de tine si de cei dragi si asta doare. Cand decizi sa iti aloci timp si tie ca persoana lucrurile devin altfel. Esti dintr-o data mai puternic. In ceea ce priveste copii, in viata este timp pentru toate. Sunt cazuri in care mamele se ascund dupa copii si nu fac nimic cu viata lor si tot frustrate sunt.Depinde de energia fiecaruia. E normal ca e mai simplu sa faci repede un copil si sa o numesti cea mai mare realizare a ta. Dar e de ajuns?
exact, tot timpul meu liber il petrec cu copiii; chiar nu vad cand as mai putea avea inca un job :-(
Au timp...ceea ce sesizez eu e ca niciunul din ei nu are copil!!!